Tulburări de vedere binoculară. Armata miopiei

Tulburări de vedere binoculară

Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii binoculare Vederea binoculara VB reprezinta o functie complexa constand din elaborarea la nivelul scoartei cerebrale a unei imagini unice in urma receptionarii si prelucrarii imaginilor separate receptionate de cei doi ochi. Este o functie importanta care confera calitate vederii.

Exista o serie de afectiuni oftalmologuce ca strabismul, anizometropia sau orice afectiune care determina scaderea vederii la un ochii,si care determina deteriorarea VB. Strabismul este cea mai frecventa cauza de tulburare a VB, motiv pentru care aceasta afectiune va fi tratata pe larg in acest capitol. Strabismul este in majoritatea situatiilor o afectiune a copilului.

Pe langa prejudiciul estetic pe care-l produce, strabismul determina si importante tulburari functionale.

tulburări de vedere binoculară

Ne tratate corespunzator si la timp aceste tulburari de vedere vor persista intreaga viata. Fiziologia sistemului motor al ochiului Miscarile globului ocular Sistemul nervos coordoneaza miscarile globilor oculari in asa fel incat acestia executa doar miscari asociate coordonatemiscarea izolata a unui singur ochi nefiind posibila.

  1. Vedere 80 la sută
  2. VEDEREA BINOCULARA SI TULBURARILE SALE
  3. Cât durează să-ți verifici vederea
  4. Gradele vederii binoculare[ modificare modificare sursă ] Worth a stabilit 3 grade de vedere binoculară.

In mod practic muschii oculomotori rotesc globii oculari intr-o multitudine de directii. Pentru o mai buna intelegere a fenomenului, miscarile sunt sistematizate in trei categorii, si se efectueaza in jurul a trei axe - axele lui Fick Fig 1.

Aceste axe se intersecteaza intr-un punct situat la 13 - 14 mm inapoia polului anterior al globului. In jurul axului vertical se efectueaza miscarile de lateralitate abductie, adductie ; in jurul axului orizontal se efectueaza miscarile de verticalitate ridicare, coborare ; iar in jurul axului anteroposterior se produc miscarile de rotatie ale globului inauntru, in afara.

Este vorba de miscarea de convergenta si divergenta a globilor. Axele lui Fick Actiunea muschilor oculomotori Actiunea muschilor oculomotori depinde de directia langhetelor musculare raportate la directia axei vizuale si la localizarea insertiei sclerale anterior sau posterior de ecuatorul globului ocular.

VEDEREA BINOCULARA SI TULBURARILE SALE

Muschii orizontali dreptul intern si dreptul extern au actiune unica de adductie, respectiv abductie, deoarece orientarea muschilor coincide cu axul vizual orizontal. Muschii verticali dreptul inferior si superior au o tripla actiune, explicata prin unghiul de 23 de grade deschis anterior pe care il face langheta musculara cu axul vizual. Muschiul drept superior este ridicatoradductor si rotator intern, iar muschiul drept inferior este coborator, adductor si rotator extern.

Muschii oblici au de asemenea o tripla actiune, deoarece directia muschilor formeaza cu axul vizual un unghi de 51 de grade deschis posterior.

Sanoptic - Clinica Oftalmologica

In plus, actiunea muschilor oblici este explicata si prin insertia lor sclerala, situata posterior de ecuatorul globului ocular. Muschiul oblic mare este coborator, abductor si rotator intern, iar oblicul mic este ridicator, abductor si rotator extern Fig.

Actiunea muschilor oculomotori Pentru a se mentine paralelismul axelor vizuale in cursul versiilor, impulsurile nervoase sunt trimise in mod selectiv muschilor oculomotori, respectandu-se doua legi de baza: - legea lui Herring: impulsurile nervoase sunt egal repartizate muschilor, care asigura aceeasi directie a privirii; de exemplu in privirea la dreapta, muschiul drept intern stang si dreptul extern drept primesc aceleasi numar de impulsuri; - legea lui Sherrington: cand un muschi se contracta, antagonistul sau se relaxeaza.

tulburări de vedere binoculară

Vederea binoculara In conditii normale, cand paralelismul axelor vizuale este mentinut prin efortul muschilor oculomotori, se realizeaza VB normala. Aceasta reprezinta o functie importanta a vederii si se dezvolta intre varsta de 4 si 8 luni. Vederea binoculara normala are trei parti componente gradecare pot fi puse in evidenta numai in conditii artificiale, si anume in timpul examinarii pacientului la sinoptofor.

Strabismul si tulburarile vederii binoculare

Aceste componente sunt perceptia simultana, fuziunea si vederea stereoscopica. Detalii asupra acestor aspecte vor fi expuse la capitolul de examinare a VB. Pentru realizarea vederii binoculare normale tulburări de vedere binoculară necesara intrunirea urmatoarelor conditii: 1. Integritatea anatomica si dioptrica a globilor oculari.

tulburări de vedere binoculară

Prin aceasta conditie se asigura formarea unei imagini clare la nivelul retinei fiecarui ochi. Integritatea aparatului motor, compus din muschii oculomotori, aparatul suspensor capsuloligamentar si inervatia aferenta, acestea realizand mentinerea permanenta a paralelismului tulburări de vedere binoculară vizuale si formarea imaginii pe cele doua macule; 3 Campul vizual binocular se obtine prin suprapunerea, intr-o anumita masura a campurilor vizuale monoculare percepute de cei doi ochi; campul vizual binocular propriu-zis are o intindere de de grade, lateral de el existand cate o portiune de camp vizual monocular cu o intindere de 30 de grade; 4.

Corespondenta retiniana normala; fiecare punct din spatiu este receptionat de cate un punct retinian la nivelul fiecarui ochi, deci pentru formarea unei imagini unice este nevoie de stimularea unei perechi de puncte retiniene numite puncte retiniene corespondente.

tulburări de vedere binoculară

Fiziopatologia sistemului motor al ochiului Deviatia axelor oculare determina pe langa problemele estetice si importante tulburari functionale, fiind perturbate atat vederea binoculara cat si cea monoculara. Primul fenomen care apare in momentul deviatiei axelor vizuale este vederea dubla sau diplopia, si este explicata prin receptionarea imaginilor pe puncte retiniene necorespondente.

tulburări de vedere binoculară

In strabismele aparute in copilarie, cand sistemul vizual este deosebit de plastic, diplopia nu se produce, deoarece intervin doua mecanisme fiziopatologice antidiplopice, si anume neutralizarea patologica tulburări de vedere binoculară corespondenta retiniana anormala CRA.

Neutralizarea patologica Este un fenomen de inhibitie care provoaca eliminarea de catre scoarta cerebrala a imaginii false receptionate de ochiul deviat. Procesul de inhibitie se realizeaza atat la nivel periferic-la nivelul retinei - cat si central - la nivelul scoartei cerebrale. Neutralizarea patologica Corespondenta retiniana anormala In aceasta situatie inlaturarea diplopiei se produce prin realizarea unei conexiuni binoculare intre macula ochiului fixator si punctul extramacular de la ochiul strabic, pe care se formeaza imaginea obiectului privit Fig.

Corespondenta retiniana anormala In timp ce neutralizarea este un fenomen distructiv, scotand din functie imaginea unui ochi, CRA este un fenomen constructiv, care creeaza noi conexiuni binoculare. In afara strabismului, care este cauza cea mai frecventa a ambliopiei, aceasta poate fi provocata mult mai rar, in anizometropii diferente dioptrice intre ochi sau in nistagmus.

De asemenea existenta, la o varsta mica, a unor obstacole care impiedica formarea imaginii pe retina, duc in scurt timp, la instalarea ambliopiei.

Dupa constituirea acesteia, inlaturarea chirurgicala a obstacolului cataracta, opacitati corneene, vitreene nu amelioreaza acuitatea vizuala din cauza ambliopiei care s-a instalat. In functie de gradul de alterare a acuitatii vizuale, ambliopia este : mare, cu acuitate vizuala sub 0.

Tulburări de vedere binoculară

Etiologia strabismelor Din punct de vedere etiopatogenetic si clinic, strabismele sunt impartite in doua mari categorii: strabisme paralitice si neparalitice. In strabismele paralitice, factorul etiologic poate actiona la diferite nivele, intre muschii oculomotori si nucleii oculomotori din trunchiul cerebral.

Cel mai frecvent este afectat trunchiul nervos al unuia, dintre nervii oculomotori, printr-un traumatism, factor infectios, factor vascular anevrisme, accidente vasculare cerebrale sau tumora intracraniana. In strabismele neparalitice, este rara situatia in care un singur factor etiologic este responsabil de producerea deviatiei axelor vizuale.

Vederea binoculara

In general, factorii etiologici sunt intricati si contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la producerea diferitelor forme de strabism. Schematic, ei pot fi sistematizati in mai multe grupe: 1.

tulburări de vedere binoculară

Factori optici. Se refera in primul rand tulburări de vedere binoculară viciile de refractie. Hipermetropia favorizeaza strabismul convergent prin tonusul crescut al acomodatiei si deci a convergentei. Miopia datorita relaxarii excesive a acomodatiei si a convergentei, este insotita de multe ori de strabism divergent; 2. Factori senzoriali Ei contribuie la formarea unei imagini neclare la nivelul unui ochi, si deci determina receptionarea unei imagini diferite, asimetrice, la nivel cortical; este vorba cel mai frecvent de cataracta congenitata, afectiuni congenitale ale nervului optic, opacifierea vitrosului, retinoblastom.